94% 
Celebrată în fiecare an pe 8 septembrie, Ziua Internațională a Alfabetizării ne reamintește că abilitatea de a citi și de a scrie nu este doar o competență școlară, ci un drept fundamental al omului și una dintre bazele unei societăți dezvoltate. Ideea Zilei Internaționale a Alfabetizării a apărut la Teheran, în 1965, a fost proclamtă oficial de UNESCO la Paris, în 1966, iar prima celebrare oficială a avut loc la sediul UNESCO din Paris, pe 8 septembrie 1967.
O persoană care știe să citească și să înțeleagă informațiile are acces mai bun la educație, la oportunități profesionale și la informații esențiale pentru viața de zi cu zi. Poate înțelege mai ușor informațiile despre sănătate, își poate cunoaște drepturile și poate lua decizii mai bine informate. De aceea, alfabetizarea este strâns legată de egalitatea de șanse, reducerea sărăciei, incluziunea socială și dezvoltarea economică.
Pentru un copil, învățarea cititului poate reprezenta începutul unui drum educațional care îi va influența întreaga viață. Pentru un adult care nu a avut acces suficient la educație, dobândirea competențelor de citire și scriere poate însemna mai multă independență, mai multă încredere și acces la noi oportunități. UNESCO consideră alfabetizarea un drept fundamental și un fundament pentru dobândirea altor cunoștințe, competențe și capacități necesare participării la viața societății.
În anii 1960, alfabetizarea era privită în principal prin prisma luptei împotriva analfabetismului. Obiectivul era ca oamenii să dobândească acele competențe de bază care să le permită să citească și să scrie. În ultimele decenii, însă, lumea s-a schimbat radical, iar conceptul de alfabetizare s-a extins. Astăzi vorbim despre alfabetizare funcțională, alfabetizare digitală, alfabetizare media și alfabetizare informațională. Într-o lume în care rețelele sociale, platformele digitale și inteligența artificială au devenit parte din viața cotidiană, nu mai este suficient să știm să citim un text. Trebuie să știm și să îl înțelegem, să îl analizăm și să îi evaluăm credibilitatea.
În ciuda progreselor importante realizate în ultimele decenii, alfabetizarea rămâne o problemă globală. Potrivit UNESCO, în 2024 existau cel puțin 739 de milioane de tineri și adulți care nu aveau competențe de bază de alfabetizare. În același timp, aproximativ patru din zece copii nu atingeau nivelul minim de competență în citire, iar 272 de milioane de copii și adolescenți erau în afara sistemului de educație în 2023. Aceste date arată că Ziua Internațională a Alfabetizării nu reprezintă doar o comemorare a unei probleme din trecut. Este un prilej de a vorbi despre o realitate care există și astăzi și despre necesitatea unor politici educaționale care să ofere tuturor copiilor și adulților șansa de a învăța.
Ziua Internațională a Alfabetizării reprezintă astfel un moment potrivit pentru profesori, părinți, autorități și comunități să reflecteze asupra modului în care pot fi dezvoltate aceste competențe și asupra sprijinului de care au nevoie copiii din mediile vulnerabile. Aniversarea oferă ocazia de a privi în urmă la progresele realizate în șase decenii, dar și de a analiza noile provocări ale alfabetizării într-o lume aflată într-o schimbare rapidă.
Alfabetizarea nu înseamnă doar să înveți să citești cuvintele. Înseamnă să înveți să citești lumea.
În fiecare an, la 21 februarie, lumea sărbătorește Ziua Internațională a Limbii Materne, un prilej de a celebra diversitatea lingvistică și culturală, precum și multilingvismul. Această zi ne amintește cât de importantă este limba maternă pentru identitatea fiecăruia dintre noi și pentru patrimoniul cultural al omenirii.
În fiecare an, pe 18 februarie, celebrăm un obiect pe care îl folosim constant, dar pe care îl observăm cu adevărat abia atunci când „se termină” bateria. De la ceasul de la mână până la mașinile electrice care schimbă fața transportului, bateriile reprezintă inima invizibilă a lumii noastre digitale, mobile și verzi.
Pe 10 februarie sărbătorim Ziua Națională a Umbrelei, un obiect simplu, dar indispensabil, care ne protejează de ploaie, soare și vânt. Umbrela nu este doar practică, ea reprezintă ingeniozitate, eleganță și simbol al culturii și creativității umane.
Umbrela își are rădăcinile în China antică. Tradiția spune că soția celebrului inventator Lu Ban a creat primele umbrele funcționale în perioada Statelor Combatante, în jurul anilor 475–221 î.Hr. Primele umbrele erau realizate din frunze sau pânză, susținute de nervuri din lemn, și erau folosite de nobili și oficiali pentru protecție împotriva ploii și soarelui, dar și ca simbol al statutului social.
În fiecare an, pe data de 9 februarie, lumea întreagă sărbătorește Ziua Internațională a Pizzei, un preparat care a depășit de mult granițele bucătăriei și a devenit un adevărat fenomen cultural și economic.
Pe 23 ianuarie sărbătorim Ziua Națională a Plăcintei (PieDay), o zi dedicată acestui preparat clasic, gustos și versatil, care a cucerit gusturile oamenilor de mii de ani. Plăcintele sunt apreciate pentru simplitatea, gustul și varietatea lor: dulci sau sărate, cu fructe, brânză, carne, legume sau ciocolată, ele sunt un desert sau fel principal în multe culturi.
Ion Luca Caragiale (1852 – 1912) este unul dintre cei mai mari dramaturgi, prozatori și publiciști români, fiind considerat un adevărat maestru al satirei și comediei. Opera sa a surprins într-un mod inegalabil moravurile societății românești de la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea, iar personajele create de el sunt astăzi emblematice pentru cultura noastră.
În fiecare an, pe 5 iunie, România celebrează Ziua Învățătorului, o sărbătoare dedicată celor care, prin răbdare, dăruire și pasiune, clădesc viitorul – cadrele didactice.
Pentru mai multe detalii -> click aici
Sfântul Anton de Padova, născut Ferdinand de Bulhões pe 15 august 1195 în Lisabona, Portugalia, este unul dintre cei mai venerați sfinți ai Bisericii Catolice. Viața sa, marcată de devoțiune profundă și numeroase miracole, continuă să inspire credincioși din întreaga lume.
