2 noiembrie- Pomenirea tuturor credincioşilor răposaţi
Ziua Credincioşilor Răposaţi, Comemorarea tuturor credincioşilor plecaţi (Commemoratione fidelium defunctorum) sau Ziua Morţilor, este o zi deosebită, o zi de suflet pentru creştini, prilej de respect, de meditaţie şi rugăciune pentru cei morţi.
Comemorăm pomenirea părinţilor, moşilor şi strămoşilor noştri răposaţi, unde credincioşii vin la cimitir cu flori, lumânări şi dau de pomană în amintirea celor dragi. Potrivit tradiţiei în această zi, o parte din sufletele celor morţi ajung în Purgatoriu unde se curăţă de păcate pentru a putea intra în Rai.
Comemorarea Morţilor (All Souls’ Day) în data de 2 noiembrie, a fost stabilită în mănăstirile sale de Sfântul Odilo de Cluny în secolul al XI-lea (A fost al cincilea stareţ benedictin de Cluny timp de 54 de ani. A fost iubit şi respectat în toată Europa pentru austerităţile sale profunde şi interesul pentru săraci). Ca pomenire anuală pentru toţi credincioşii plecaţi practica a fost adoptată curând în întreaga Biserică Occidentală.
În secolul al XV-lea, dominicanii (ordin călugăresc catolic întemeiat la începutul sec al XIII-lea de Sfântul Dominic), au instituit obiceiul ca fiecare preot să ofere trei Liturghii de Ziua Morţilor. În timpul Primului Război Mondial, având în vedere numărul mare de morţi şi numeroase biserici distruse, Papa Benedict al XV-lea a acordat tuturor preoţilor privilegiul de a oferi trei Liturghii de Ziua Morţilor şi anume: una pentru proprii răposaţi, una pentru sufletele celor care au murit în război şi alta pentru sufletele credincioşilor care au aparţinut de parohia respectivă.
Fenomenul Halloween – sfârşitul lunii octombrie este marcat de un eveniment pe care unii îl definesc ca fiind „o sărbătoare”, care s-a răspândit tot mai mult datorită mijloacelor de informare în masă şi care reuneşte persoanele într-o atmosferă „decorată” de cranii, schelete, vampiri, stafii, corniţe, dovleci sculptaţi şi altele. Ne putem da seama cu uşurinţă că este doar un efect comercial al evenimentului! Istoria acestui fenomen porneşte de la vechii celţi (grupurile de triburi antice), care aveau o sărbătoare a sfârşitului verii, a perioadei recoltelor şi a începutului iernii denumită Samhain, care de fapt era sărbătoarea Anului Nou.
Exista o legendă potrivit căreia spiritele morţilor din timpul anului se întorceau în noaptea de 31 octombrie pentru a căuta un corp pe care să îl posede în anul următor. Pentru a nu fi posedaţi celţii stingeau focul din sobă pentru a face casa rece şi neprimitoare, apoi se mascau şi se îmbrăcau în haine deocheate pentru a alunga spiritele. La începutul secolului al XIX-lea imigranţii irlandezi au adus cu ei sărbătoarea Samhain în SUA unde a şi primit denumirea de All Hallows Eve (Ajunul tuturor sfinţilor), transformată apoi în Halloween.
Halloween-ul, pune în umbră totală două sărbători catolice importante, exemplul sfinţilor care ne transmit prin viaţa lor multe valori creştine şi amintirea celor dragi care au trecut din această lume, fiind acoperite de manifestări „animate” prin personaje macabre şi exorcizare a morţii.
